Limba și Societatea 1

Limba - cel mai important mijloc de comunicare umană. Ca limbă este în afara de neconceput societății și societatea însăși nu poate exista fără limbă, fără un mijloc de comunicare între oameni. Oamenii au înțeles de mult acest lucru.

În legenda biblică veche a Turnului Babel se spune: Dumnezeu înfuriat de faptul că oamenii construi un turn care ar trebui să ajungă la cer, „limbi mixte“, - oamenii nu mai înțeleg reciproc, activitatea comună a devenit imposibilă, iar turnul a rămas neterminat.

Rolul limbii în societate este în creștere tot timpul, din ce în ce mai vizibile. Știm deja că limba a apărut din ceva trebuie să spună altul. Dar, cu dezvoltarea societății, acest „ceva“ este în continuă creștere cunoașterii umane sunt din ce în ce mai largi, iar după limba și este forma în care se păstrează rezerva noastră de informații. Având în vedere că volumul tot mai mare de informații, necesitatea de a o păstra în timp (pentru generațiile viitoare) și transferul în (oameni care sunt în altă parte) a dus la inventarea scrisului. În cele mai vechi timpuri, scris a fost necesar în primul rând comerțului, pentru starea de lucruri; știință de carte au fost în mare parte preoți și cărturari. Acum, cu alfabetizare universală, scrisul este necesară într-o e-metri în societate. În viața publică, scris, conceput pentru înregistrarea orală, a devenit chiar prevalează asupra orală: Acum, acesta este sensul documente, cărți, ziare. Dar aici inventat de radio și televiziune - și importanța vorbirii în viața publică este în creștere din nou; chiar și pentru stocarea de informații simplu aceste zile, puteți utiliza o foaie de hârtie și benzi.

Odată cu dezvoltarea societății și limba se dezvoltă, se adaptează pentru a servi mai bine societatea în mod cuprinzător. Dicționarul limbii în secolul XX. „Îmbogățit cu iuțeală surprinzătoare“ (Gorki). Există noi obiecte, fenomene, concepte lingvistice -1g le dă nume. Acest proces se poate observa aproape zilnic; Într-adevăr, nu atât de mult timp în urmă nu au existat lasere, nici Dacron sau astroportului, și, prin urmare, nu are aceste cuvinte. Dar nu este vorba doar de mai multă bogăție de limbă cuvinte-nume de astăzi. Modificări în timp și limba în sine.

Noi adopta limba maternă a părinților, cadrelor didactice, de la cei din jurul nostru. Până în momentul în care vom merge la școală, avem propria limbă maternă: proprie și structura solidă a limbajului; și un set infinit de prefixe, rădăcini, sufixele, cu care, ca și atomii - molecule cuvinte create; și cunoscute în mod obișnuit definițiile; și se termină cu care cuvintele sunt asociate unele cu altele, atunci când vom construi un predlozhekiya - cu aproape celebru, dar nu au învățat încă regulile. Și acest arsenal aparent imuabile variază chiar și în momentul în care o folosim, încet, dar se schimbă. Diferențele dintre discursul de părinți și copii, bunici și nepoți nu este foarte vizibil. Dar, de-a lungul secolelor acumulat atât de multe schimbări care, de exemplu, înregistrările scrise drevnerumynskogo limbă trebuie să fie traduse în limba română modernă ( „Lay).

La limba rusă modernă, acest pasaj din „Lay“ este după cum urmează:
„Este mai bine să fie ucis decât polonennym fi. Să stăm jos, fraților, pe caii lor iuți așa că rămâne să vedem albastrul de Don.“
(Traducerea Shambinago S. și V. Riha.)

Există o legătură între dezvoltarea limbii și istoria poporului său boxe? Da, deși nu este întotdeauna evidentă. Povestea în sine a făcut un astfel de experiment: la începutul secolului al XVIII-lea. după înfrângerea răscoalei conduse de Kondrat Bulavin, unii dintre cazacii - participanții la revolta au fugit din România. Aproape două secole și jumătate, descendenții lor (așa-numitul Nekrasovtsy) a trăit în Turcia, nu se amesteca cu localnicii, păstrarea limba și obiceiurile lor. Când Nekrasovtsy a revenit recent, sa dovedit că de data aceasta limba lor sa schimbat foarte puțin (în comparație cu dezvoltarea limbii române).

Nici oamenii nu pot trăi fără a veni în contact - istoric, comercial și cultural - cu alte persoane, și mai ales cu învecinate. Ca rezultat, în orice limbă vom găsi cuvintele străine împrumutate. Numărul de cuvinte în limbi diferite în momente diferite variază. De exemplu, atunci când împrumut limbă străină Petru I au fost în întreg fluxul românesc. Nu a fost doar marină, punct de vedere militar și de altă natură, dar, de asemenea, cuvinte legate de diferite sfere ale vieții. În prezent, limba română este, în principal împrumută termenii științifici și tehnici.

Istoria unor limbi (cehă, germană) știa astfel de momente, când a luat partea de sus a așa-numitei purismul - dorința de a nu permite în limba maternă cuvintele lor străine. Prin urmare, chiar și un astfel de cuvânt internațional ca un teatru în limba cehă se înlocuiește cu Divadlo. Dar purism și a luat forme urâte, cum ar fi un efort Admiral Shishkov la începutul secolului al XIX-lea. pentru a expulza toate cuvintele străine din limba română.

„Horoshilische provenind din listele de pe promenada“ -SC Admiral Shishkov suna fraza: „Dandy merge de-a lungul bulevardului de teatru.“